monography of Emys orbicularis (RO)

Apariţie carte: „În obiectiv: Ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis


Această mică monografie a fost elaborată în cadrul proiectului “Conservarea ţestoasei de apă europene în Transilvania, România: bune practici în monitorizarea şi managementul populaţiilor mici de ţestoase de apă europene şi a habitatelor lor”, derulat de Asociaţia Ecouri Verzi (www.ecouriverzi.ro) şi finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România prin programul MATRA KNIP. 

Cartea are 110 pagini, este structurată în 7 capitole principale, şi prezintă date recente despre sistematica, descrierea, comportamentul, habitatele, ameninţările, conservarea, managementul şi întreţinerea ţestoasei de apă europeană. Sunt incluse un glosar de termeni şi bibliografia. Publicaţia este ilustrată cu peste 150 de fotografii color! Informaţiile cuprinse în lucrare vor ajuta în mare parte la realizarea unor planuri de management potrivite pentru această specie!


Publicaţia completă, în varianta tipărită, poate fi obţinută printr-o contribuţie de 30 lei. Sunt valabile posibilităţi de contribuţii reduse dacă doriţi mai multe exemplare. Pentru mai multe detalii despre proiect, vizitaţi www.emys-ro.webs.com sau contactaţi autorul şi managerul de proiect la tibor.sos()gmai.com.


„Ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis este singura ţestoasă de apă indigenă din România. Specia a fost considerată o prezenţă obişnuită a habitatelor umede până în prima parte a secolului XX. Mai târziu, distrugerea şi fragmentarea “strategică” şi mecanizată a acestora din anii ’50-’90, a dus la restrângerea distribuţiei speciei. În lipsa unei inventarieri la nivel naţional - atât în trecut cât şi în prezent - nu avem date concrete asupra ratei de declin al ţestoasei de apă în România, însă suntem conştienţi că fenomenul continuă şi azi. Pe baza informaţiilor ultimelor cercetări faunistice din ţară, reiese că situaţia acesteia se aseamănă în general cu situaţia ţestoasei de apă în Europa. În regiunile dezvoltate, industriale, local este extinctă; unde apare, este rară şi a ajuns în pragul extincţiei. În zonele puţin dezvoltate cu habitate seminaturale, specia prosperă, dar doar în tipurile de habitate preferate, în celelalte lipsind sau fiind rară.


Ţestoasa de apă europeană apare în Anexa II a Directivei europene 92/43/CEE şi este considerată una dintre speciile a căror conservare necesită desemnarea de noi zone de protecţie. Astfel desemnarea Ariilor Speciale de Conservare, constituite conform Directivei Habitate, va urmări conservarea unui anumit număr de populaţii reprezentative de ţestoase de apă. Propunerea şi desemnarea Siturilor de Importanţă Comunitară se bazează pe criterii ştiinţifice. Cunoaşterea ecologiei şi distribuţiei speciei este de o importanţă de necontestat în desemnarea, dar şi în completarea şi implementarea planurilor de management ale zonelor protejate. În ultimele decenii cunoştiinţele legate de ţestoasa de apă s-au înmulţit şi s-au diversificat. Această lucrare are ca scop editarea acestor ultime informaţii despre specie.


Situaţia critică a ţestoasei de apă a fost recunoscută în majoritatea ţărilor unde ea trăieşte. În vasta distribuţie a speciei, factorul principal de periclitare a fost şi este impactul uman. Conform rezultatelor proiectelor locale sau regionale, naţionale sau chiar internaţionale, care au ţintit protecţia speciei în ultimii 20 ani, statutul precar al populaţiilor se poate schimba pozitiv. Măsurile de protecţie concrete ce au vizat direct ţestoasa de apă şi protecţia activă a habitatelor ei a dus la stabilizarea populaţiilor de ţestoase de apă şi chiar la creşterea numărului indivizilor.


Impactul uman asupra ţestoasei de apă şi a habitatelor ei poate fi diminuat la un nivel acceptabil prin planificarea şi luare unor măsuri, ştiinţific bazate, de prevenire dar şi de îmbunătăţire a situaţiilor existente. Orice tip de proiecte de investiţii care cauzează modificarea, fragmentarea şi distrugerea habitatelor ţestoasei de apă şi care periclitează direct viaţa exemplarelor, trebuie reglementată indiferent că se desfăşoară în ariile naturale protejate sau în afara lor, fiindcă specia în sine este o specie protejată. În cele mai multe cazuri factorii de decizie neglijează prezenţa ţestoasei de apă sau în caz contrar nu iau deciziile care ar favoriza situaţia speciei. Un alt scop al acestei lucrări este de a prezenta celor interesaţi informaţiile necesare şi utilizabile în procesul de evaluare a impactului asupra ţestoaselor de apă, dar şi metodele şi măsurile propice pentru a realiza o protecţie efectivă a speciei. Astfel entităţile interesate primesc o sumă de informaţii ce va uşura planificarea în viitor a unor proiecte de dezvoltare care vor afecta într-un grad cât mai scăzut mediul de viaţă al ţestoaselor de apă.”


From...

targu mures