Mai jos am postat Ordonanța de urgență nr. 57 din 2007.
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii şi ţinând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul instituţional şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor conţinute în acestea.
Având în vedere că potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protecţia naturii" nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării,
luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancţiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 1. - Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.
Art. 2. - Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:
a) asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;
b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;
e) constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
g) măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;
h) responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 3. - Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă:
a) parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b) rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
c) grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
d) colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autorităţile ştiinţifice competente;
e) zonele de protecţie specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural;
f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local.
Art. 4. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. conservare - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9;
2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:
a) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
b) au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă;
c) sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.
Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2;
4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate deosebită, datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;
5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9;
6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
a) periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
b) vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;
c) rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
d) endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are exploatarea acestora asupra stării lor de conservare;
8. specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;
9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;
c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
10. sit/arie - zonă definită geografic, exact delimitată;
11. sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;
12. arie specială de conservare - situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat;
13. exemplar - orice plantă sau animal în stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci ori etichete sau în orice alte situaţii;
14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
17. peisaj - partea de teritoriu percepută ca atare de către populaţie, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;
18. arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;
19. conservare "in situ" - protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;
20. coridor ecologic - zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare;
21. reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate de interes naţional;
22. reţea ecologică a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
23. reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
24. specii indigene - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;
25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiază de un statut legal de protecţie;
26. specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască;
27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;
28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management;
29. activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate - activităţile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplică în cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22;
30. comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;
31. activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective.
CAPITOLUL III Conservarea habitatelor naturale şi a speciilorsălbatice de floră şi faună
Art. 31. -
(1) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4).
(2) Protecţia şi conservarea speciilor sălbatice de păsări, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).
(3) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre, acvatice şi/sau subterane de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional.
Art. 32. -
(1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar.
(2) Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura 2000".
Art. 33. -
(1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
(2) Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
a) uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
d) perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;
e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
f) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
(3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.
(4) În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
(5) Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.
(6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
(7) Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8) Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8.
Art. 34. -
(1) În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
(3) Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.
Art. 35. -
(1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană.
(2) Autorităţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, sunt, după caz:
a) Academia Română;
b) Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
c) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
(3) Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 36. -
(1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale a speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.
(2) Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 37 - (1) Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote;
e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;
f) evaluarea măsurilor adoptate.
(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi în cazul excepţiilor prevăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B este interzisă folosirea metodelor sau mijloacelor prevăzute în anexa nr. 6.
Art. 38. -
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) şi ale art. 37 alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte derogări, prin ordin al conducătorului acesteia, cu avizul Academiei Române, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în următoarele situaţii:
a) în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri;
c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu;
d) în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor;
e) pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.
(2) Procedura de derogare se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează:
a) anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A;
b) la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice, cu excepţia păsărilor, prevăzute în anexa nr. 4 A.
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind:
a) speciile care fac obiectul derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare;
b) mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizării acestora;
c) circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogări sunt acordate;
d) autoritatea abilitată să declare şi să controleze dacă sunt întrunite condiţiile necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire;
e) măsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.
Art. 39. -
(1) Pentru exemplarele cu dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevăzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire.
(2) Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 40. -
(1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
(2) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.
ANEXA Nr. 3
SPECIIde plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilorspeciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică
Interpretare
1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei "NATURA 2000".
2. Speciile prezentate în anexă sunt indicate:
a) prin numele speciei ori subspeciei; sau
b) prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
3. Simboluri
Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară.
a) ANIMALE VERTEBRATE
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
-Testudo hermanni (fiestoasă de uscat bănăţeană)
-Testudo graeca (fiestoasă de uscat dobrogeană)
Emydidae
-Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
-Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)
Viperidae
-Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de stepă)
-* Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
-Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă)
-Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean)
-Triturus montandoni (Triton carpatic)
-Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean)
ANURA
Discoglossidae
-Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
-Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
Pelobatidae
-Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă)
ANEXA Nr. 4 A
Specii de interes comunitar
Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă
Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
TESTUDINATA
-Testudo graeca (fiestoasă de uscat)
SAURIA
Lacertidae
-Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie)
-Lacerta trilineata (Guşter vărgat)
-Lacerta vivipara panonica (Şopârlă de munte)
-Lacerta viridis (Guşter)
-Podarcis muralis (Şopârlă de zid)
-Podarcis taurica (Şopârlă de stepă)
Scincidae
-Ablepharus kitaibelli (Şopârlă mică)
OPHIDIA
-Coluber caspius (Şarpe rău)
-Coronella austriaca (Şarpe de alun)
-Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap)
-Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
-Natrix tessellata (Şarpe de apă)
-Vipera ammodytes (Viperă cu corn)
-Vipera ursinii (Viperă de stepă)
Boidae
-Eryx jaculus (Şarpe de stepă, Boa de nisip)
-Triturus cristatus (Triton cu creastă)
-Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)
Hylidae
-Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel)
Ranidae
-Rana arvalis (Broască de mlaştină, Broască cafenie)
-Rana dalmatina (Broască de pădure)
-Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă)
-Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană)
Bufonidae
-Bufo viridis (Broască râioasă verde)
ANEXA Nr. 4 B
SPECII DE INTERES NAŢIONAL
-Lacerta praticola (Şopârlă de luncă)
-Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă de nisip)
Anguidae
-Anguis fragilis (Năpârcă, Şarpele de sticlă)
-Coluber caspius (Şarpele de stepă, Şarpele rău)
-Vipera berus (Viperă comună)
-Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)
-Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)
-Salamandra salamandra (Salamandră)
-Bufo bufo (Broască râioasă brună)
-Rana temporaria (Broască roşie de munte)
-Rana lessonae (Broască verde de baltă)
ANEXA Nr. 5 A
SPECII DE INTERES COMUNITAR
Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţiaspeciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatarefac obiectul măsurilor de management
b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
-Rana esculenta (Broască verde de lac)
-Rana ridibunda (Broască verde mare de lac)
Acum vreo două zile m-am uitat pe net după reportajul filmat postat pe realitatea.net și se pare că a fost retras de pe internet. fără trâmbițe și fără alte anunțuri. însă postările a unor site-uri online de știri, care au preluat știrea, au rămas bine mersi pe net și astfel această retragerea de pe realitatea.net este doar un rezultat parțialși nesemnificativ al demersurilor pentru a opri și a rectifica această știre.
Va multumim pentru promtitudinea cu care ne-ati semnalat difuzarea acestei stiri, referitoare la serpi in alcool si ramanem deschisi solicitarilor dvs., in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare.
Director XY
Intocmit Cms. XY”
Hm... „nu au fost identificate specii de serpi aflate in regim de protectie a faunei salbatice”? Toate speciile din România sunt protejate (vezi Orodonanța de Urgență nr. 57 din 2007, dacă nu greșeșc...). Astfel și șarpele de casă... Dar altfel sunt buni herpetologi Domnii, Anguis-ul în pălinca din poza și reportaj nu e șarpe e doar o șopârlă fără picioare...
„... din declaratia d-nului Greavu reiese faptul ca nu a efectuat activitati de comercializare alcool cu specii de serpi” Ups. Și povestea cu italienii și numai știu cine, care au cumpărat pălincă cu șerpi cine a povestit-o?
...Ei, ei, spuneți D-lor dacă vreți să-l protejați pe cutărică și fără minciuni pe față...
